Geografie

Geografia generala a localitatii Zarnesti:

        Orasul Zarnesti este situat in compartimentul depresionar Zarnesti – Baraolt, amplasat in sud vestul depresiunii Tarii Barsei, pe o campie cu aspect de golf, usor ondulat de-a lungul paraului Barsa si paraului Turcu, fiind inconjurat din trei parti de munti si dealuri la sud de muntele Magura, ce apartine de platforma Branului, la vest versantul abrupt si impadurit al Pietrii Craiului Mici (1816 m. alt. maxima), la nord vest de muntele Ciuma, situat in stanga paraului Barsa Mare, iar la nord de dealul Pleasa apartinand muntilor Persani.

Informatii geografice si demografice :

Altitudine : 722 m

Coordonate :

Latitude : 45o 34′ 10″ N

Longitude : 25o 20′ 25″ E

Tara : Romania

Judet : Brasov

Atestare documentara : anul 1373

Populatie in anul 2002 : 25.332

Suprafata :

208,74 km2, respectiv 3,78% din suprafata judetului Brasov, din care:

Zarnesti : 173,3 km2

Tohanul Vechi : 17,86 km2

Cartierul 6 Martie sau Tohan Blocuri : 32 km2

Tohanul Nou : 17,26 km2

Densitatea populatiei : 123,83 loc./km2
        

Se invecineaza cu localitatile :

– la nord comunele si satele: Harseni (Harseni, Copacel, Malinis, Margineni, Sebes); Sinca (Sinca Veche, Bucium, Ohaba, Persani, Sercaita, Valcea); Poiana Marului (Poiana Marului, Paltin, Intre Vai, Sinca Noua); Vulcan (Vulcan, 1 Mai, Holbav);

– la est orasul Rasnov;

– la sud comunele si satele: Bran (Bran, Predelut, Simon, Poarta Bran); Moeciu (Moeciu de Jos, Cheia, Drumul Carului, Magura, Moieciu de Sus, Pestera);

– la sud vest: Podul Damboviaei, Rucar, judetul Arges.

Orasul Zarnesti centru industrial, politic si administrativ inglobeaza localitatile: Zarnesti, Tohanu Vechi si Tohanul Nou pe o suprafata de 208,74 km2.

Componenta administrativa :

Cartierele : Zarnesti, Tohanul Vechi, Celuloza, Tohan Blocuri, Zarnesti-Sud; Satul Tohanul Nou; Catunele: Pleasa si Tohanita, noul cartier de case Brebina.

Intregul teritoriu al orasului cuprinde cea mai mare parte a Masivului Piatra Craiului si a Muntilor Barsei, urmand cursul raului Barsa, avand o forma de frunza alungita, gatuita la mijloc.

Raul Barsa cu toti afluentii sai, isi au izvorul pe teritoriul orasului Zarnesti si dau numele depresiunii Tarii Barsei.

Pe teritoriul localitatii se afla Rezervatia Naturala Piatra Craiului (Parcul National) (440 ha in 1938 si 1.200 ha in 1973), 2.600 ha (1995).

Pozitia economico-geografica, influenteaza viata economico-sociala, avand legaturi fluente intrere sectoarele componente,
prin cai rutiere asfaltate si cale ferata si cai rutiere asfaltate cu orasul Rasnov, resedinta de judet, municipiul Brasov, comuna Bran si municipiul Fagaras ..

Prin trecatorile Bran si Sinca, are legaturi de comunicatie pe cale rutiera cu regiunile din sudul arcului Carpatic si respectiv, cu depresiunea Fagarasului.

Asezarea orasului, la contactul depresiunii cu zona montana ca si faptul ca cea mai mare parte a masivului Piatra Craiului se afla
pe teritoriul acesteia determina importanta turistica a zonei precum si structura activitatilor agricole si al economiei forestiere.

Geomorfologia teritoriului

Situat in partea sud-vestica a Depresiunii Tarii Barsei, golful depresionar Zarnesti-Tohan patrunde spre masa muntoasa, fiind bine incadrata de masele
de orogen infatisate printr-un relief a carei linii de altitudine maxima este variata, datorat atat tectonicii cat si eroziunii in timp.
In partea de sud apare un puternic contract hipsometric, unde depresiunea este dominata de aspectul viguros al Pietrei Craiului si Bucegilor,
cu relief grefat pe sinclinale suspendate ce trec de inaltimi in jur de 2.000 m altitudine. In nord, masivele Tapu (1.640 m) si Ciuma (1.630 m) ca si
restul muntilor Persani sudici au altitudini mai mici, cu consecinta unui contrast izbitor.
Contactul dintre depresiune si rama de orogen se distinge cu precizie, evidentiindu-se prin contrastul geo-morfologic, ca si aspectul diferit al solurilor,
florei si topoclimei. Eroziunea diferentiata scoate mai pregnant in evidenta cele doua unitati. In general, zona de contact se caracterizeaza prin frecventele
intrepatrunderi ale celor doua unitati morfologice, adica munte si depresiune.
Pantele sunt intr-o dezvoltare morfologica. La actiunea de degradare a versantilor au contribuit si despaduririle efectuate in trecut.
Numeroasele izvoare, care apar la contactul cu masa de conglomerate din partea superioara, cu rama de orogen, inlesnesc dislocarile acestora.

Teritoriul cadastral al orasului Zarnesti, se intinde pe trei unitati geomorfologice:

– Depresiunea Brasov (Golful depresionar Zarnesti-Tohan);

– Carpatii curburii interne (Persanii sudici);

– Carpatii Meridionali (Muntii Piatra Craiului).

Climatul orasului Zarnesti depinde de pozitia sa in teritoriu si se caracterizeaza prin altitudinea si configuratia teritoriului (dominata de treapta inalta si
mijlocie a muntilor inconjuratori-fragmentati cu vai adanci, multiple dispozitii de versanti), la care se mai adauga influenta covorului vegetal (padurile masive,
ori stancariile golase ale piscurilor alpine). Toate acestea, pot corecta sau influenta factorii climatici, intr-o mai mica masura, in stricta dependenta insa sub
efectul circulatiei generale a atmosferei la nivelul tarii si a continentului nostru. Deci, factorii climatici locali, actioneaza pe fondul general al factorilor care
determina evolutia vremii din tara noastra, a centrilor barici ca anticiclonul azoric, depresiunea barica islandeza, depresiunile din Mediterane sau anticiclonul
siberian.

Data fiind suprafata si mai ales relieful, datorita neexistentei unei sau chiar mai multor statii de inregistrare automata a parametrilor climatici ca de
exemplu : temperatura, presiunea, viteza, umiditatea aerului, insolatia, radioactivitatea, precipitatiile, s.a.. Orasul Zarnesti dispune doar de
o statie hidrometeorologica cu observatii aluviometrice, din acesta cauza toate datele trebuiesc tratate cu o anumita rezerva.

Climatul localitatii Zarnesti prezinta caracteristicile unui climat submontan de tranzitie, cu temperaturi medii ale aerului mai scazute in vatra localitatii decat in
sesul Barsei, dar mai ridicata in zona montana inalta a Pietrei Craiului, similar cu nivelul celor din Bucegi si Fagaras.

Printre poluantii de baza ai aerului, din zona industriala a orasului se numara : bioxidul de sulf, clorul, oxidul de carbon, rumegusul, pulberea de drojdie, etc.

Reteaua hidrografica a teritoriului orasului Zarnesti apartine bazinului superior al raului Olt. Reteaua hidrografica este formata din paraurile: Barsa,
Raul Mare, Valea Marului si afluentii lor.

Debitele medii anuale pot varia in functie de anumiti factori climatici cum ar fi : cresterea substantiala a precipitatiilor sau reducerea acestora.
Intr-un an hidrografic mediu, la varsarea la nord-vest in Olt, volumul total de apa este de aproximativ 95-100 milioane m3 de apa.
Raul Mare al Zarnestiului are o caracteristica deosebita, anume temperatura constanta (6,5 grade C) pe tot parcursul intregului an !

Teritoriul orasului Zarnesti prezinta o gama foarte variata de soluri, astfel avem : brune (45% din soluri) si brune-galbui de padure (17% din soluri),
podzolice si argilo-iluviale, brune si brune-galbui acide, podzolice brune montane, redzine si protorendzine, preudorendzine, hidromorfe,
aluviale, aluvio-pluviale, slab evaluate.

Flora

Perimetrul teritoriului orasului Zarnesti se incadreaza in urmatoarele etaje de vegetatie : depresionara, de padure, alpina.

Etajul depresionar, pana la 800 m altitudine – luncile si vaile au o vegetatie formata din asociatii ai caror compozitie floristica
este alcatuita din graminee perene de pajisti si diverse specii care necesita o clima umeda pentru a trai.

Etajul de padure se imparte in subetajele gorunului (700 m altitudine), fagului si gorunului (700-800 m), fagului si rasinoasele (800-1.700 m),
padurilor de molid (1.300-1.800 m).

Speciile de arboret ce populeaza padurile din raza localitatii Zarnesti in ordinea volumului ocupat, sunt urmatoarele : molidul, este specia de baza,
ocupand 51% din paduri; bradul, ocupa circa 12% din paduri; fagul, ocupa circa 32% din suprafata padurilor.

Alte specii intalnite sunt: paltinul, ulmul, teiul, gorunul, alunul, calinul si socul. Albia Barsei si a afluentilor este populata de plop si salcie.
Dintre arbustii fructiferi, cu farmecul luncilor plini de fructe, amintim: zmeurul si murul, paducelul si macesul.
Nu putem omite, farmecul taieturilor din padurile Zarnestiului, cu fragii sau luminisurile alpine cu tufarisul de afinis si fragi.

Etajul alpin ( 800-1.800 m altitudine)

Flora pasunii alpine se compune mai mult din urmatoarele specii: parusca, trifoi, poa, iarba mare cu pai si spic stufos, agratis vulgaris, rogoz ;
apoi composee: crepis aurea lotus caniculatum , specii de gentiane, centurea stricta, meum mutelina, steregoaia, specii de cardus, ghiocelul , malaiul cucului,
garofite de munte, brebenei, s.a..

Prin vaile padurilor sunt: cimbrisor, dragaica, silene, margarete, linaria vulgaris, antilis vulneraria, clopotei, izma, coada soricelului, macris, coada calului,
cioc de barza, salvie, viola tricolor, viorica , zambila de camp, urzica , urzica moarta, omag, brusturi.

Din flora specifica zonei putem amintim :
Garofita Pietrei Craiului (Drbanthus callizonus), Floarea de colt, Bujorul de munte, smardarul ,Cadelnita, Cupe, Bulbucii, lacramioare,
ghiocei, ghiocei bogati, galbenele de munte, urzica moarta alba si rosie, paraluta de munte, salba moale, brandusa, primula si multe, multe altele.

Fauna

In zona Zarnestiului intalnim fauna specifica de origine central-europeana : cerbul, caprioara, ursul, porcul mistret, veverita,
jderul, rasul, gaita, cocosul de munte; cea de origine alpina: capra neagra, brumarita, cinteza alpina si arctica: plononia, fluturele erebica epiphron, capra neagra,

Reptile : vipera comuna, soparla de munte, tritonul, gusterul, soparla de camp.

Dintre pasari, intalnim cinteza alpina, fisa alpina, zaganul, acvila de piatra si mierla de piatra, cocosul de munte, cocosul de mesteacan,
ciocanitoarea, ierunca, acvila de munte, sorecarul, buha, huhurezul, mierla, pitigoiul de munte.

Fauna ihtiologica prezenta in apele de munte au reprezentantul specific prin pastrav. Alaturi de acesta mai apare zglavoaca,
boisteanul, iar in aval de Zarnesti, mai apare lipanul.

sursa acestor informatii este : “La cumpana timpului, Zarnesti” – DR. ING. VLAD ILIE

Lost Password