Galerie Foto
Curs valutar
Curs valutar 30.04.17

dolar american 1 USD 4.1453
euro 1 EUR 4.5333
aur 1 gr aur 168.8079
Anunturi
Despre tine


IP ul tau este : 54.80.230.32

Browserul tau este:

Prezentare generala Piatra Craiului:

Desi nu atinge inaltimea Muntilor Fagaras sau masivitatea Parangului, totusi Piatra Craiului, prin alcatuirea sa in intregime din calcare, prin eleganta crestei, prin dantelariile lucrate parca de mana unui bijutier, prin monumentalitatea peretilor stancosi, puse parca tot de un bijutier in valoare, prin numeroasele si bogatele paduri de la poalele sale, reprezinta pentru indragostitii frumusetilor naturale, un superlativ al domeniului. Varietatea si diversitatea peretilor si stancilor de calcar, beneficiaza in acelasi fel de o flora si o fauna pe masura.

Asezare si limite

Parcul National Piatra Craiului se intinde intre coordonatele de 45°22’03” si 45°35’11” latitudine nordicã si 25°07’38” si 25°23’18” longitudine esticã, pe teritoriul Romaniei. La limita sud-vestica a depresiunii Brasovului (Tara Barsei ) , in peajma localitatii Zarnesti se inalta impunator masivul Piatra Craiului ,a carui creasta zvelita , ascutita,constituie unul dintre cele mai reprezentative obiective turistice ale muntilor Romaniei . Este o aparitie deosebita in peisajul muntilor nostri datorita faptului ca este singurul masiv care se iveste de-a curmezisul directiei generale a Carpatilor Meridionali. Prima actiune de protectie in Piatra Craiului dateaza din anul 1938, cand in Jurnalul Consiliului de Ministri (645/1938), s-a infiintat Rezervatia Naturala Piatra Craiului in suprafata de 440 ha, “datorita caracterului unic al masivului unde se gasesc specii rare ca: Dianthus callizonus, Hesperis nivea, Minuatia transilvanica, Leontopodium alpinum, dar si datorita frumusetii peisajului”. Suprafata ocrotita a crescut succesiv pana in anul 1990, cand, prin Ordinul Nr.7/1990 Ministrului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, Piatra Craiului este mentionata ca arie protejata alaturi de alte 12 parcuri din Romania, statut ce este sustinut de legea mediului ( Legea Nr. 137/1995). Suprafata ce este ocrotita este de aproximativ 2.600 ha rezervatie integrala si 5.500 ha in zona tampon. Aceste suprafete acopera numai padurea, fiind protejate prin amenajamentele silvice ale celor doua ocoale: Zarnesti si Rucar.

Cai de acces

Datorita accesului rapid pana langa poale , masivul Piatra Craiului este un areal turistic unde se poate ajunge foarte usor prin diverse cai cum ar fi : -Pe calea ferata accesul se face pe linia secundara Brasov -Zarnesti (27 Km) cu trenul personal. -Pe drumurile publice accesul se poate face din mai multe directii: -legatura dintre Brasov si Zarnesti se face pe DN 73 pana in Rasnov si pe drumul 73A din Rasnov pana in Zarnesti (28 Km). -legatura spre Podul Dambovitei si Dambovicioara se face prin Campulung -29 Km pana la podul Dambovitei ,34 Km pana la Dambovicioara si 40 Km pana la Brusuturet -legatura spre punctual Cojocarul -Valea lui Ivan se face de la Campulung prin Rucar -Podul Dambovitei 40 Km de la Campulung si 12 Km de la Podul Dambovitei. Localitatile si punctele de acces sunt situate chiar la poalele masivului ceea ce face ca drumetiile sa poata fi facute rapid si in siguranta datorita situarii punctelor salvamont in apropierea traseelor.Dintre aceste localitati amintim : orasul Zarnesti -judetul Brasov ,722 m altitudine , comuna Bran -judetul Brasov ,752 m altitudine, comuna Moeciu de Jos – judetul Brasov ,805m altitudine, satul Sirnea – judetul Brasov ,1150 m altitudine, Podul Dambovitei – judetul Arges ,730 m altitudine, Dambovicioara – judetul Arges , 850 m alt, Fundata – judetul Brasov ,1270 m alt., Cojocaru-Valea lui Ivan -judetul Arges ,860m alt.

Geografie si Relief

Piatra Craiului se detaseaza ca o unitate geografica bine conturata, fiind inconjurata de arii depresionare, Culoarul Rucar-Bran si Culoarul Tamasului, cu inaltimi cuprinse intre 1000 – 1200 m. Masivul are aspectul unei spinari proeminente dirijata pe directia NE – SV si usor incovoiata la mijloc ce incepe in Piatra Mica mult impadurita coborand in tarinile si toplitele din marginea orasului si sfarseste in Pietricica ale carei ultime pante sudice coboara pana la confluenta Dambovicioarei cu Dambovita . Din punct de vedere turistic se includ in masivul Piatra Craiului si magurileBranului,incepand cu Magura Mica si Toarches si sfarsind cu muntele Piatra Galbena, in apropierea comunei Dambovicioara. Acest spatiu montan constituie o invitatie adresata iubitorilor de drumetie, de a porni cu incredere in universul acestui colt al Carpatilor cu imagini greu de uitat si cu obiceiuri si traditii seculare. Limite geografice: In linii mari, masivul Piatra Craiului, aflat, dupa cum stim, in extremitatea sud-vestica a depresiunii Barsei ( la NV ) si Dambovitei ( la SV ), iar la latura estica, intre vaile Raului mare ( la NE ), si Dambovicioarei la SE. Latura Vestica: Spre NV, valea Raului Barsa Mare, dominata prin abruptul stancos al versantului vestic, desparte masivul de muntii Persani ( platforma Poiana Marului ) si muntii Taga. Spre vest si SV, valea raului Dambovita desparte Piatra Craiului de masivul Iezer – Papusa. Pe latura vestica se pune in evidenta un culoar dispus pe directia NE-SV, numit culoarul Tamasului, culoar ce desparte masivul de muntii Fagaras . Culmea Tamasului, aflata pe creasta principala a Carpatilor Meridionali, are altitudinea cea mai scazuta in Saua Curmatura Foii ( 1375 m ). Latura estica: inspre rasarit, culoarul depresionar Rucar-Bran desparte masivul de muntii Bucegi (spre est) si Leaota ( spre SE ). Masivul este separat de culmea Toanches – Coja -Coltul Sparturilor ( culme ce apartine de platforma Branului ) prin vaile a doua rauri. Spre NE raul Vladusca si in continuare Raul Mare despart Piatra Craiului de culmile Toanches si Magura Mica. Spre SE Piatra Craiului este despartita de muntele Piatra Galbena prin valea unui singur rau, dar care, de la obarsie pana la varsare in Dambovita, poarta trei denumiri, si anume : Valea Seaca a Pietrelor, Brusturet si Dambivicioara. De – a lungul acestor vai se pune in evidenta culoarul Dambovicioara – Zarnesti. Tinand cont de limitele naturale ale reliefului, masivul Piatra Craiului este impartit in trei unitati distincte, si anume : Piatra Mica, Piatra Craiului ( Piatra Craiului Mare ) si Pietricica. -Piatra Mica este orientata pe directia VNV-ESE si isi inalta pantele impadurite imediat langa orasul Zarnesti si ofera o frumoasa perspectiva asupre orasului si a depresiunii Barsei. Avand culmea de forma rotunjita si acoperita cu jnepeni, Piatra Mica are o inaltime modesta ( 1816 m ) despartita de restul masivului prin adanca inseuare Curmatura Pietrii Craiului – 1620 m ,iar in fata sa de Magura Branului prin ingustul defileu al Raului Mare al Zarnestilor . – Piatra Craiului ( Piatra Craiului Mare ) constituie principala forma de relief a masivului. Are o alcatuire geologica simpla, fiind formata dintr-o creasta izolata si puternic individualizata, orientata pe directia NE-SV, aici aflandu-se cele mai mari altitudini din masiv. Creasta este delimitata de versantul estic si versantii nordvestic si vestic. Piatra Craiului Mare – spinarea propriu-zisa al carui punct de maxima altitudine este varful La Om, desfasurandu-se din varful Turnul 1923 m ridicat cu 300 m deasupra Curmaturii prelungindu-se catre SV culminand cu o serie de piscuri de nivel mediu 2100-2200 m : varful Ascutit 2155m , Timbalul Mare 2157 m , Timbalul Mic 2231 m, varful Zbirii 2220m , vf La Om 2238 m, Grindu 2229 m , Coama Lunga 2216 m , Lespezi 2127 m varful Pietrei 2086 m , Funduri 1951 m . -Pietricica este prelungirea sudica a crestei Pietrei Craiului, incepand din Saua Funduri trecand prin : La Arsura 1853 m , Pietricica 1764 m , Gruiul Mirii 1582 m , Sub Pietricica 1241 m , Plaiul Mare 1297 m , Plaic 1172 m si sfarsind in nordul depresiunii Podu Dambovitei, la confluenta raurilor Dambovita cu Dambovicioara, prin podurile calcaroase Plaiul Mare si Plaicul. Turistic, Pietricica nu dispune de nici un traseu marcat. Pentru a strabate Creasta Pietricica putem folosi poteca pastorala nemarcata ( Plaiul Pietricica) care incepe din Saua Funduri si se sfarseste in comuna Podu Dambovitei dupa aprox. 6 ore. Versantii inaltei spinari a Pietrii Craiului prezinta infatisari diametral opuse reprezentand una din caracteristicile geografice ale masivului , astfel versantul de rasarit este slab inclinat si imbracat intr-o haina de vegetatie pastorala care coboara pana la limita superioara a padurilor de la poalele muntelui in timp ce versantii de apus si NV ofera privirilor un abrupt de o inclinare ce atinge verticala si se intinde din dreptul Turnului pana la sud de saua Funduri marcand diferente de nivel de 200 – 600 m . Fiind deosebit de accidentat acest abrupt este principala podoaba a masivului , el a devenit un principal teren de alpinism de performanta .

Geologia

Dintre toate tipurile de relief prezente pe suprafata pamantului, relieful carstic se bucura de o notorietate remarcabila prin atractia deosebita exercitata asupra noastra. Prezenta calcarelor in masivul Piatra Craiului a dus la aparitia unui relief carstic deosebit de spectaculos. Acest relief, dezvoltat pe calcare mezozoice, este raspandit in toata Piatra Craiului, dar are o mare amploare in partea sudica, in imprejurimile depresiunii Podul Dambovitei. Fenomenele carstice propriu-zise ( chei, pesteri, avene, doline, izbucuri ) s-au format atat la baza abruptului cat si pe platforma calcaroasa a Branului. Alta caracteristica a Pietrei Craiului o reprezinta faptul ca este masivul calcaros cu cea mai accentuata stratificatie a calcarelor din Romania. Pe cuprinsul intregului masiv atrag atentia impresionante muchii ca “Orga Mare” situata pe Brana Caprelor ,o muchie de peste 100 m inaltime excesiv stratificata ,cu straturi rasturnate la 120 de grade .Tot pe aceasta vale nu putem trece cu vederea turnurile Dianei situate la 200 m altitudine deasupra refugiului cu acelasi nume. Deasemenea Valea Crapaturii cu Acul Crapaturii, Padina lui Calinet cu Degetul lui Calinet ,Braul Cioranga cu Canionul Cioranga reprezinta formatiuni calcaroase nu numai de un mare interes geologic ci si datorita faptului ca aici se gasesc unele dintre cele mai grele trasee de alpinism din tara. Formele bizare cum sunt acele , sulitele , abunda pe toata lungimea crestei facand ca turistul sa uite deoboseala sau de stresul cotidian.Dintre acestea putem aminti Caldarea Ocolita , amfiteatrul din padina Sindileriei , valea Cioranga Mare, Umerii Pietrii Craiului , Braul Rosu sau La Zaplaz. Privite in ansamblu masiul Piatra Craiului este un vast teritoriu carstic, un mare monument al naturii in intelesul larg al termenului, datorita numai aspectului sau propriu zis ci si numeroaselor si variatelor fenomene geologice specific carstice, rezultand din prezenta calcarelor care au favorizat ivirea celor mai diverse de aceasta natura: pesteri, izbucuri, avene, chei, panze de grohotisuri, arcade, ferestre, pereti. La sfarsitul anului 1981, erau catalogate in masiv 161 de pesteri, dintre care 158 formate in calcare, iar 3 in conglomerate. Dintre numeroasele pesteri remarcam: -Pestera Ursilor ( 850 m ) este situata in Cheile Mici ale Dambovitei. Actualmente pestera este pusa sub ocrotire si inchisa cu usa metalica. -Pestera Dambovicioarei ( 870 m) este situata in Cheile Pesterii pe Valea Dambovicioarei, accesibila auto. -Pestera cu lilieci (950 m ) este situata in satul Pestera pe versantul de rasarit al Dealului Bisericii, este populata cu o numeroasa colonie de lilieci. -Avenul de sub varful Grind ( 1700 m ) este cel mai adanc put din tara ( -515 m ) si ocupa locul 8 in lume in clasamentul celor mai adanci retele subterane de apa. -Avenul din Vladusca ( 1680 m ) este dezvoltat in conglomerate cretacice si are o adancime de 83 m. -Avenul din Grind -Cheile Mici ale Dambovitei ( Cheile Plaiului ) au un aspect salbatic si impunator fiind accesibile auto. -Cheile Brusturetului -Cheile Dambovicioarei -Cheile Prapastiile Zarnestilor este un defileu spectaculos cu pereti inalti de peste 200 m. -Izbucuri, arcade, turnuri de calcar, grote, panze de grohotis. O importanta stiintifica deosebita o constituie cele trei avenuri din zona Grindului acestea reprezentand un excelent profil geografic de 500 m profunzime, care va furniza cu siguranta o serie de precizari si chiar date noi asupra stratigrafiei si tectonicii Pietrei Craiului. Din punct de vedere geografic prezenta acestui mare gol subteran in sectorul de creasta unde cursurile de apa lipsesc, constituie un reper convingator in sustinerea ipotezei existentei ghetarilor in Piatra Craiului, problema mult controversata in literatura de specialitate . Cea mai cunoscuta pestera din zona este cea din Coltii Chiliilor(anexa2), deoarece aici inca din secolul ai XV -lea, localnici refugiati din timpul navalirilor turcesti au “transformat” pestera in biserica. Altarul situat in partea finala a pesterilor poate fi admirat de orice turist. De departe cele mai cunoscute fenomene carstice ale masivului sunt cheile care datorita lungimii lor de peste 5 Km ( Dambovicioarei ,Zarnestiului) si al peretilor impunatori de pana la 200 m incanta turistul facandu-l sa revina . Geomorfologia Pietrei Craiului sugereaza individualitatea acestui masiv, fiind singurul masiv calcaros din tara mai inalt de 2000m si cu versanti inclinati la peste 35 grade. in mod special se mentioneaza versantul vestic, care prin aspectul sau cu totul specific, se impune ca reprezentativ cu relieful Carpatilor, calificativ sintetizat de specialisti prin notiunea de “versant de tip Piatra Craiului” cu cea mai mare densitate de forme reziduale (muchii, colti, turnuri, piramide, etc.) care in absenta vegetatiei si solurilor, amplifica “salbaticia” si pitorescul versantului; multe dintre ele reprezinta unicate morfologice, care merita a fi declarate monumente ale natuni

Reteaua Hidrografica

Masivul Piatra Craiului are o constitutie preponderent calcaroasa, aceasta caracterizandu-se prin imposibilitatea retinerii apelor de infiltratii. Este de remarcat faptul ca peste 1200-1400 m , toate vaile care brazdeaza masivul sunt complet lipsite de apa, singurele vai cu apa fiind cele de la periferia masivului. Vaile apartin unor bazine hidrografice diferite: -Bazinul Oltului: Barsa Mare si Raul Mare; -Bazinul Dambovitei: Dambovita si Dambovicioara; -Izvoare pe trasee marcate ; -Izvoare pe trasee nemarcate. Dambovita cursul superior delimiteaza aria geografica a Pietrei Craiului pe mai mult de 20 Km avad o serie de afluenti pe stanga incepand cu Valea Tamasului cu afluentul Izvorul Otetelii apoi Valea Dragaslavenilor ce ia nastere din unirea izvorului Tamaselului cu Padina Lancii . Dambovicioara se adanceste prin valea Brusturetului unde se infatiseaza o bogata retea de vai cu apa . Zbarcioara impreuna cu Valea Moecilui si a Simonului da nastere Vaii Turcului care taie chei in roca dura din mijlocul Branului .Are ca afluenti Valea Magurii ,Valea lui Nan , Valea Corbosestilor , Valea Coacazei ssi Valea Rogoazei .

Clima

Elementele climei cunosc in masivul Piatra Craiului, ca in mai toate masivele muntoase din Carpati, aceasi aparitie a etajelor bioclimatice. Exista, totusi, unele particularitati locale impuse de configuratia reliefului. Temperatura aerului cunoaste o scadere treptata de la poale spre crestele muntilor. Media anuala la poalele masivului este de 2-4 ° C si in jur de 0° C in zonele inalte ale crestei. Iarna in zilele senine si fara vant se produce fenomenul de inversiune termica, cand aerul rece de pe creste coboara in depresiuni astfel incat pe creasta temperatura este mai ridicata decat in depresiunile invecinate. in urma ninsorilor abundente, in zona alpina a Pietrei Craiului, se formeaza frecvent avalanse. De aceea, in perioada de iarna, octombrie-aprilie, este interzisa parcurgerea traseelor de abrupt si a crestei. Vanturile reprezinta un factor important datorita faptului ca spinarea inalta se ridica puternic intre doua culuare depresionare . La nivelul crestei principale curentii de altitudine circula doar cu variatii de intensitate si directie . Nebulozitatea reprezinta un grad relativ ridicat , media anuala a zilelor cu cer acoperit fiind de 180-200 zile si a celor cu cer senin de cel putin 80 de zile .in acest domeniu iese in evidenta marea de nori care in unele zile calme de iarna piscurile cele mai proeminente de pe creasta sa apara ca niste insule stancoase . Precipitatiile au o media anuala cantitativa atingand 1000-1200 mm din care lapovita si ninsoarea acopera cca 50% .Cele mai abundente ploi sunt in lunile mai-iunie ,iar cele mai reduse toamna .Cele mai putine caderi de zapada sunt in lunile februarie si martie ,iar in lunile de vara aversele de ploaie sunt insotite de descarcari electrice .

Flora , fauna, monumente si rezervatii naturale

Turistul, pornit de la poale, catre inaltimile Pietrei Craiului, va trece prin toate etajele de vegetatie existente in spatiul montan al tarii noastre (etajul padurilor de molid, etajul subalpin, etajul alpin ). Padurile sunt alcatuite din: fagete compacte, amestec de fag cu rasinoase si brad alb,palcuri izolate de tisa la inaltimile 800-1400 m , molidisuri compacte , jnepenisuri , ienupar la peste 1400m . Bogatia in specia masivului este rezultatul conditiilor deosebit de variate pe care le ofera acestea dezvoltarii lumii vegetale. Altitudinea ce depaseste 2200m face ca aproape intreaga gruparea a speciilor montane si alpine caracteristice lantului carpatic, sa-si gaseasca conditiile optime de dezvoltare. in masiv sunt cunoscute 1678 de specii vegetale, botanistii fiind interesati de flora acestuia inca din 1850 cand au fost gasite primele endemisme.Printre speciile rare putem aminti : -Garofita Pietrei Craiului (Dionthus Callizonus) simbolul floristic al masivului endemism strict local intrucat deocamdata este cunoscut doar in Piatra Craiului; -Muscata de munte(Geronium Coerulatum ) prezenta numai in Piatra Craiului si Bucegi -Tisa (Taxus baccata) -Zimbrul (Pinnus cembra) -Floarea de colt (Leonbopodium alpinum) -Glintura galbena (Gentiana lutea) -Sangele voinicului (Nigritela rubra) -Jneapanul (Pirus montana) -Bujorul de munte (Rhododendron kotschyi) -Tulnicul (Trollius europaeus) Fauna Pietrii Craiului detine o treime din totalul carnivorelor mari ( urs , lup , ras) din Europa. Ca si vegetatia, fauna Pietrei Craiului cunoaste o etajare pe verticala, fiind influentata de temperatura si umiditate, dar arealele in care animalele isi desfasoara viata sunt mai largi si mai putin conturate.Dintre animalele intalnite in masivul Piatra Craiului amintim : -capra rosie sau capriorul (capuolus capuolus) -capre negre (rupicapra rupicapra) -ursul brun (ursus arctos) -rasul (lynx lynxs) -lupul (canis lupus) -mistretul (nis scrifa) -vulpea (canis vulpes). -veveritele (sciurus vu1garis) -vipera comuna (vipera berus) -pastravi (salmo trutta faria) Dintre zburatoare putem aminti : -cocosul de munte (tetrao derysaetos), -ciocanitoarea (Dendrocopus bucotus) -mierla (turdus alpestris) -mierlita de stanca (deonticola saxatillis ).

Anunturi
Autobuze si trenuri
Autobuze

Brasov - Zarnesti

Luni - Vineri

6.45, 7.00, 7.15, 7.30, 8.00, 8.15, 8.45, 9.15, 9.45, 10.15, 10.45, 11.15, 12.00, 12.30, 13.00, 13.30, 14.00, 14.30, 15.00, 15.30, 16.00, 16.30, 17.00, 17.30, 18.00, 18.30, 19.00, 19.30, 20.30, 22.30

Sambata

7.30, 8.00, 10.15, 11.15, 12.00, 13.00, 14.00, 14.30, 15.30, 17.15, 19.00

Duminica

7.30, 12.00, 14.30, 17.15

Zarnesti - Brasov

Luni - Vineri

5.30, 6.00, 6.15, 6.30, 7.00, 7.30, 8.00, 8.30, 9.00, 9.30, 10.00, 10.30, 11.00, 10.30, 12.00, 12.30, 13.00, 13.30, 14.00, 14.30, 15.00, 15.30, 16.00, 16.30, 17.00, 17.30, 18.00, 19.00, 20.00, 20.30.

Sambata

6.15, 7.00, 8.00, 9.00, 10.00, 11.00, 12.15, 13.00, 14.30, 15.30, 17.00

Duminica

6.15, 9.00, 13.00, 15.30

TRENURI

Brasov - Zarnesti

Luni - Duminica

Nu mai circula din ora in ora - vezi programul complet pentru detalii

Zarnesti - Brasov

Luni - Duminica

Nu mai circula din ora in ora - vezi programul complet pentru detalii

Mersul Autobuzelor Mersul Trenurilor
Vremea in Zarnesti
Statistici