Galerie Foto
Curs valutar
Curs valutar 21.12.14

dolar american 1 USD 3.6474
euro 1 EUR 4.4750
aur 1 gr aur 140.3926
Anunturi
Despre tine


IP ul tau este : 54.204.182.118

Browserul tau este:

Economia orasului Zarnesti

       Agricultura era, alaturi de cresterea vitelor, una dintre indeletnicirile locuitorilor acestei zone din timpuri stravechi, cu mult Inainte de venirea colonistilor sasi.

Cele mai vechi soiuri de cereale cultivate pare a fi fost alacul (o specie de grau mai rezistent ce se cultiva de regula in zonele muntoase), orzul si meiul.

       Cresterea vitelor a ocupat un loc de seama in indeletnicirile agricole ale zarnestenilor. Economia zonei a avut un pronuntat caracter pastoresc – agricol. Lucrarea pamantului si cresterea vitelor stau la temelia vietii economice a zarnestenilor. Aceste doua Indeletniciri le era rezervat efortul permanent si perseverent al unor oameni ce se multumeau cu o viata aspra si plina de privatiuni.

       O ocupatie importanta era carausia. Din Geografia Transilvaniei, tiparita la 1824, in limba germana, la Sibiu, este descris pe langa alte localitati si satul Zarnesti din acele timpuri. Se citeaza ca jumatate din locuitorii Zarnestiului, se ocupau cu carausia.

       Intr-adevar, unul din cele mai importante centre de carausi se afla in tara Barsei, unde exista si numita industrie pentru fabricarea carelor mocanesti, ca si productia de hamuri facute de curelarii din Brasov, Cernatu, Satu Lung. De aici porneau caravanele de care, avand proportiile unor vagoane de mai tarziu, spre targurile care erau nu numai prilej de schimb de bunuri materiale si spirituale, dar si loc de informare, prilej de petreceri.

       In timpul razboiului de Independenta, multi locuitori ai localitatii au transportat hrana soldatilor romani si rusi pana sub zidurile Plevnei, contribuind astfel si ei la importantul eveniment, astfel se citeaza, carutele protopopului din Zarnesti, Traian Metianu, condusa de carausii localnici Ioan si Nicolae Baiu, care au transportat hrana ostasilor romani. Se mai citeaza fapte carausului Stoica Tipeiu, care a avut prilejul sa transporte clandestin pe archierul (ulterior, mitropolitul Ardealului, Presedintele Adunarii populare de la Blaj 1848) Andrei saguna, de la Budapesta la Sibiu In anul 1847.

       Alte documente arata ca, intensificarea acestei carausiei, s-a produs odata cu deschiderea drumului prin Predeal si cu desfiintarea iobagiei, respectiv perioada 1848-1878, I-a urmat o epoca de continua restrangere, determinata mai ales de aparitia drumului de fier. Totusi, spre sfarsitul secolului al XIX-lea si la Inceputul secolului al XX-lea, mai existau In Sacele, In scheii Brasovului, Zarnesti, carausi cu cate 4 care si 16-20 cai.

              Inceputurile industrializarii zonei si dezvoltarea acesteia pana la nationalizare

       Industrializarea localizatii zarnesti incepe cu anul 1840, cand a luat fiinta o filatura mecanica de tors bumbac, proprietar fiind negustorul brasovean Constantin Ioanovici.

       In anul 1860 filatura s-a reprofilat pe articole de stofe, apoi in fabrica de chibrituri.

       In perioada anilor 1850-1880 a functionat in Zarnesti o fabrica de spirt, iar In 1860 a luat fiinta o fabrica de cherestea.

       Fara indoiala, infiintarea Fabricii de Hartie Letea, din anul 1852 a constituit un moment important. Fabrica a intrat In functiune In anul 1857, avand ca materie prima carpele. Masinile de hartie au fost aduse din Belgia.

       Un alt moment al industrializarii orasului, il reprezinta Infiintarea Fabricii de Celuloza din anul 1889 si care a intrat In functiune In anul 1893, cu capitalul Bancii Ungare din Budapesta, avand o capacitate de productie zilnica de 10 t. In anul 1921, dupa Marea Unire, a fost fondata societatea anonima Fabrica de Celuloza Zarnesti, care a preluat 60% din capitalul acesteia. In anul 1922 se face o prima modernizare care duce la o capacitate de 80 t celuloza pe zi, folosind deseuri de cherestea de rasinoase. In anul 1939, aceasta fabrica este preluata de Mica Brad. In fig. 4.1.a si 4.1.b prezentam fabricile de Celuloza si Hartie (anul 1940).

       Un alt capitol al industrializarii zonei, este marcat de construirea Fabricii Malaxa din Tohanul Vechi. Prin Decret Regal (2233 din 15 martie 1937), s-au expropriat 345 ha, ce apartinea locuitorilor satului Tohan. Amplasamentul Intrunea conditiile cerute de o astfel de industrie: munitie.

       O alta unitate creata pentru valorificarea resurselor locale (a lemnului), exploatarea si transportul lemnelor de pe Barsa, a fost Cooperativa Forestiera, Infiintata In anul 1925 prin stradania marelui economist Ioan Manaiala si ai caror beneficiari erau: fabricile de celuloza si hartie si societatea Lomas.

       Transportul lemnului, necesar Fabricii de celuloza si hartie, s-a facut in mare parte pe apa. Lemnul taiat era depozitat In apropierea raului Barsa, iar primavara cand nivelul raului era ridicat si debitul corespunzator, lemnele erau transportate gravimetric pe apa,

       Un alt mod de transport a fost cel pe calea ferata care a fost abandonat in jurul anului 1975, calea ferata fiind dezafectata.

       Amintim ca aceasta cale ferata forestiera s-a dezvoltat in timp astfel:

- Rudarita-Valea Ciocanea, in anul 1931;

- Valea Ciocanea-Plaiul Foii, in anul 1933;

- Plaiul Foii-Vadul de Mijloc, in anul 1936;

- Vadul de Mijloc-Sub Bortila, in anul 1940;

- Sub Bortila-Priboaie, in anul 1943;

- Priboaie-I.F.E.T. (langa Gara C.F.R.), In anul 1950.

       Intre anii 1950-1965, reteaua acestei cai ferate forestiere s-a extins si pe Barsa Tamasului, Barsa lui Bucur si Barsa Fierului, avand o lungime de 65 km.

       In orasul Zarnesti, dupa 1945, industrializarea s-a dezvoltat in urmatoarele domenii :

- constructia de masini si armament;

- industria celulozei si a hartiei;

- exploatarea si industrializarea lemnului;

- industria materialelor de constructii;

- prospectarea miniera.

       Constructia de masini si industria de armament a avut pilonul principal in fosta Uzina Tohan, care in decursul timpului a avut urmatoarele denumiri: Malaxa (1937-1941); Rogifer (1941-1945); Malaxa (1945-1948); 6 Martie (1945-1990), Intreprinderea Mecanica (1990) si UM Tohan.

Profilul productiei: armament pana in anul 1945. Printre alte produse: biciclete (din 1953); motorete (din 1958), iar incepand cu anul 1962, accesorii de masini unelte.

              Industria celulozei si a hartiei.

       Prin nationalizarea din anul 1948, fabricile de celuloza si respectiv hartie, au fost comasate luand fiinta Fabrica de Celuloza si Hartie Nicolae Balcescu. Succesiv, aceste fabrici au mai purtat urmatoarele denumiri: Combinatul de Celuloza si Hartie (1969); Combinatul de Celuloza, Hartie si Cartoane (1985); Combinatul de Celuloza si Hartie (1990); CELOHART S.A. (1991), prezent Eco-Paper.

               Exploatarea si industrializarea lemnului

       Prin Incorporarea Cooperativei Forestiere si a societatii Lomas, in 1948, in IPEIL Brasov, aceasta activitate economica a obtinut rezultate economice diferite.

               Industria materialelor de constructii

       Amintim ca, dupa ce de al doilea razboi mondial, acest domeniu era marcat de:

- Cariera de piatra de var din Gura Raului;

- Cele 14 cuptoare de var, amplasate Intre Combinatul de Celuloza si Hartie si Halta Tohan, dezafectate In 1976;

- Cariera de calcar de la Padina Lupului, cu transportul calcarului pana la Halta Tohan, printr-un funicular. Destinatia calcarului, Combinatele siderurgice.

       Prospectarea miniera s-a desfasurat in deceniile 8 si 9 ale secolului al XX-lea, pe toate Barsele. Rolul lor, prospectarea rezervelor minerale ale zonei. Rezultatele acestor prospectari, s-ar putea ca In alte conditii economice sa ne rezerve multe surprize. Cert este ca, pe Barsa Fierului sunt rezerve destul de mari de bazalt.

       La o analiza corecta, lipsita de conotatii politice a principalilor indicatori al dezvoltarii economice, apreciem ca dezvoltarea economiei orasului Zarnesti Intre anii 1955 si 1985 este fara precedent.

               Schimbul de marfuri si comertul

       Tinand seama de criteriul spatial, schimburile de marfuri pot fi grupate:

- intrateritoriale, in limitele orasului;

- extrateritoriale, efectuate Intre orasul Zarnesti si alte localitati sau in afara tarii.

       Tinand seama de functia fundamentala a marfurilor, putem distinge urmatoarele: marfuri destinate procesului de productie (materii prime, combustibili, utilaje, etc.) si marfuri destinate consumului populatiei.

       Dintre sortimentul de marfuri produs de economia orasului Zarnesti, amintim: celuloza, hartie, moliftan, ferocrom, drojdie furajera, var, calcar, cherestea, produse agro-alimentare.

       In orasul Zarnesti, isi desfasoara activitatea un numar important de unitati comerciale, care asigura toata gama de produse si servicii necesare populatiei.

sursa acestor informatii este : “La cumpana timpului, Zarnesti” – DR. ING. VLAD ILIE

Anunturi
Autobuze si trenuri
Autobuze

Brasov - Zarnesti

Luni - Vineri

6.45, 7.00, 7.15, 7.30, 8.00, 8.15, 8.45, 9.15, 9.45, 10.15, 10.45, 11.15, 12.00, 12.30, 13.00, 13.30, 14.00, 14.30, 15.00, 15.30, 16.00, 16.30, 17.00, 17.30, 18.00, 18.30, 19.00, 19.30, 20.30, 22.30

Sambata

7.30, 8.00, 10.15, 11.15, 12.00, 13.00, 14.00, 14.30, 15.30, 17.15, 19.00

Duminica

7.30, 12.00, 14.30, 17.15

Zarnesti - Brasov

Luni - Vineri

5.30, 6.00, 6.15, 6.30, 7.00, 7.30, 8.00, 8.30, 9.00, 9.30, 10.00, 10.30, 11.00, 10.30, 12.00, 12.30, 13.00, 13.30, 14.00, 14.30, 15.00, 15.30, 16.00, 16.30, 17.00, 17.30, 18.00, 19.00, 20.00, 20.30.

Sambata

6.15, 7.00, 8.00, 9.00, 10.00, 11.00, 12.15, 13.00, 14.30, 15.30, 17.00

Duminica

6.15, 9.00, 13.00, 15.30

TRENURI

Brasov - Zarnesti

Luni - Duminica

Din ora in ora - vezi programul complet pentru detalii

Zarnesti - Brasov

Luni - Duminica

Din ora in ora - vezi programul complet pentru detalii

Mersul Autobuzelor Mersul Trenurilor
Vremea in Zarnesti
Statistici